La o aruncatura de gand

Recent, directorul executiv de la Google, Eric Schmidt a declarat ca ar trebui sa ne inchidem calculatoarele si sa descoperim umanitatea din jurul nostru.
E un paradox ca tehnologia care a fost imbunatatita pentru a facilita comunicarea intre oameni e si cea care ne indeparteaza unii de ceilalti. Avem aparate care ne permit sa discutam cu prieteni aflati la Polul Nord si care ne permit sa inregistram fiecare moment al vietii noastre.
Putem discuta cu practic oricine de pe glob.
Mitul urban sustinut de cei de la Microsoft, spune ca prin intermediul a 7 persoane putem ajunge la oricine de pe planeta. Ca exista o retea sociala prin care suntem interconectati.

Teoria a devenit faimoasă în 1990, prin piesa lui John Guare, „Six Degrees of Separation“ (transformată ulterior într-un film cu acelaşi nume în care au jucat Will Smith, Donald Sutherland şi Ian McKellen).
Unul dintre personaje spune: „Am citit undeva că oricine de pe planeta asta este separat de ceilalţi prin doar şase oameni. Şase niveluri de separare între noi şi ceilalţi. Preşedintele Statelor Unite, un gondolier din Veneţia, orice alt nume ţi-ar mai veni în minte. Mi se pare extrem de liniştitor că suntem atât de aproape unii de alţii. Pe de altă parte, e la fel de chinuitor ca picătura chinezească: trebuie să găseşti cei şase oameni potriviţi ca să faci legătura care trebuie“.

Prin urmare, volumul de informatii despre indivizi e atat de mare si la vedere incat oricine ar putea, de exemplu, afla despre mine, unde am studiat, cand m-am nascut, unde am lucrat, in ce excursii am fost, care imi sunt prietenii…

Suntem generatia lucrurilor la vedere.
Daca in urma cu cativa ani oamenii se straduiau sa isi ascunda defectele, prostioarele si alte elemente din viata lor, noua generatie e supra-expusa si deloc rusinoasa.
Evolutia insemna deschidere.

Un exemplu ar fi:

In urma cu ceva timp, poate ca fiinta asta carnoasa nici nu ar fi iesit din casa.

Si atunci, de ce un alt studiu releva faptul ca majoritatea oamenilor se simt singuri chiar si atunci cand sunt inconjurati de 100 de persoane? De ce teama cea mai mare a oamenilor nu este moartea ci vorbitul in public? Ca mai bine ar fi in cosciug decat sa vorbeasca pe marginea gropii?

Imi dau singura raspunsul: pentru ca toata informatia la vedere e atent filtrata.
Eu sunt cel mai bun exemplu.
Cand mi-am postat pozele de vacanta pe facebook sau hi5, le-am selectat pe cele mai frumoase, in care apaream intr-un fel in care imi placea mie. Filtrarea asta ma arata pe mine intr-un singur mod, incomplet si de obicei, pozitiv.
Uneori folosesc blogul pentru defulare si partile mele mai putin incantatoare mai apar la suprafata. Dar si atunci, cu mici rezerve.

Iar raspunsul pe care mi-l dau la intrebarea “de ce totusi oamenii se simt singuri” e urmatorul: e multa forma si culoare dar putin fond.
Putine persoane mai ajung sa ne cunoasca sufletul.
Pentru ca sunt multe persoane cu care intram in contact si tuturor trebuie sa oferim cate putin, cate un pic din noi. De multe ori e epuizant si nu mai apucam sa daruim mai mult unor mai putine persoane ci mai putin unor mai multe persoane.
Intelegi?
Singura salvare raman persoanele pe care le iubim.
Si cum si astea sunt putine si nu toti au norocul sa le intalneasca, coeficientul de disperare si sinucideri creste.

Dar ca sa inchei intr-o nota optimista, fara a da sfaturi, spun ca e frumos tare sa apuci sa pretuiesti ce ai, fara sa doresti cantitate ci mai degraba calitate.

Advertisements

3 thoughts on “La o aruncatura de gand

  1. Tehnica moderna are avantajele si dezavantajele ei.Avantajul primordial este rapiditatea cu care se pot obtine informatiile, asa cum spuneai si tu informatii despre o anumita persoana spre exemplu.Un alt avantaj este cel al rapiditatii comunicarii la distanta.Referitor la comunicarea prin aceste mijloace moderne , numita si comunicare virtuala,sunt de parere ca nu poate substitui in nici un fel comunicarea naturala, „face to face”.De ce?…e simplu.Noi oamenii suntem construiti din sentimente si trairi…lucruri care nu pot fi simtite si traite in fata unui calculator, ci pot fi simtite si traite doar atunci cand iti poti privi interlocutorul in ochi, ii poti studia mimica fetei, limbajul corpului, toate acestea fiind caile prin care poti incepe a patrunde in sufletul omului, si tu la randul tau sa poti fi descoperit dincolo de cuvinte.De aceea multi se plang de singuratate chiar daca cunosc zeci sau sute de persoane virtual, pentru ca le lipseste esenta trairilor, a sentimentelor.In spatele unui calculator poti fi foarte dezinhibat, si asa cum spuneai , daca inainte oamenii evitau sa ascunda anumite lucruri despre ei, acum le scot la vedere. Nu stiu daca sunt mai putin rusinosi decat generatia anterioara doar ca traiesc cu sentimentul ca vorbesc si se exprima mult mai liber din „spatele peretelui „si nimeni nu ii poate mustra intr-un mod foarte direct.Drept dovada e „fiinta carnoasa”:) care nu e prea conforma cu standardele 60/90/60 si care nu se sinchiseste sa-si arate plinatatea rotunjirilor ,lipsa parerilor si a privirilor directe fiind probabil sursa dezinhibitiei ei.De asemenea in spatele unui calculator iti poti crea destul de usor o imagine mult mai pozitiva mutiland imaginea noastra reala, pentru a scoate in evidenta anumite lucruri pe care noi le dorim sau pentru a ascunde anumite lucruri, cu alte cuvinte ne realizam o anumita masca dupa care ne ascundem imaginea reala.Problema mai grava este cand te simti singur desi esti inconjurat de 100 de persoane care nu sunt virtuale.In cazul acesta cred ca pot fi mai multe cauze.Una ar fi acea ca nu ne putem face intelesi, sau traim sentimentul ca nu suntem intelesi, o alta ar fi inhibitia sau timiditatea, frica de a ne fi filtrate parerile sau ideile.Putini sunt cei care ajung sa patrunda suptil in sufletele noastre si sa-l cunoasca.Este ceva vreme de cand ma intreb de ce oare nu vrem sa privim in sufletul unul celuilalt mai in profunzime si nu cu superficialitate.Probabil suntem prea ocupati de propria persoana, suntem un pic egoisti, sufletul nostru e mai important decat al celorlalti, ne punem pe noi pe primul loc iar pe ceilalti pe locurile urmatoare.Sau poate cum spuneai si tu , este epuizant sa descoperi atatea tipologii ,caractere, trairi si sentimente.Si eu sunt de parere ca ,solutia este la persoana iubita careia vrei sa-i patrunzi in suflet pana in cele mai profunde ascunzisuri, pentru a descoperi mereu ceva nou .Din pacate sunt putini astfel de oameni, si atunci cand ii intalnim trebuie sa luptam pentru a-i tine langa noi vesnic ,sa le dam atentia de care au nevoie,sa incercam sa-i facem zilnic sa se simta fericiti si sa-i iubim, sa-i iubim, sa-i iubim, caci ei sunt sursa fericirii noastre.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s